Inspiratie fara crize

Am fost intrebata de multe ori care imi sunt sursele de inspiratie pentru tablourile si felicitarile pe care le fac si de fiecare data raspunsul a fost acelasi. Muzele mele sunt peste tot in jur, in natura, printre ornamente de sarbatori si aranjamente florale, printre prieteni si evenimentele la care particip.

De cele mai multe ori pornesc de la un element central pe care vreau sa il pun in valoare si pe marginea lui construiesc apoi restul compozitiei. Caracteristicile persoanei pentru care creez o felicitare unicat sau un tablou imi aduc de fiecare data partea lor de inspiratie.

Una dintre temerile cu care cred ca se confrunta orice artist mai mult sau mai putin si de care nu am scapat nici eu este ca va ajunge la un moment dat intr-o criza de inspiratie. E o teama care la mine nu s-a adeverit decat in foarte mica masura in plan artistic si s-a concretizat cel mult printr-o mica intarziere, fara a ajunge la o criza propriu-zisa.

Situatia e ceva mai „grava” in cazul scrisului pe blog dar si aici, de fiecare data cand sunt pe punctul sa ma declar in situatie de criza intervine ceva, o imagine, o discutie, un text care ma inspira. De aceasta data au fost randurile scrise de Stefan Alexandrescu, caruia ii multumesc pe aceasta cale pentru toate sfaturile si articolele pline de consistenta care m-au inspirat si m-au ajutat de-a lungul timpului.

Am constatat ca reactia cea mai potrivita in momentul in care teama de criza incepe sa se strecoare printre ganduri este sa ma relaxez si sa am incredere ca muzele isi vor face aparitia in scurt timp. Nu m-au dezamagit pana acum. So don’t panic, you only make it worse!

In final, iata primul peisaj realizat din frunze si flori presate in urma cu 5 ani, inspirat de drumetiile mele montane.

Peisaj de munte

Publicitate