Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘constientizare’

Viata este plina de oportunitati de constientizare si dezvoltare personala; important e sa fii deschis sa le observi si sa le accepti.

Pentru mine, o sedinta gratuita de consiliere financiara a fost una dintre ele.

Recunosc, au fost momente in viata mea cand am considerat ca mi-ar prinde bine un psiholog :), dar de cele mai multe ori, un life coach sau un consilier in dezvoltare personala ar fi fost suficient pentru a ma ajuta sa obtin claritatea de care aveam nevoie. In ruptu’ capului nu mi-as fi imaginat ca un consultant financiar poate fi de mare ajutor in acelasi scop si bonus, fara costurile pe care le presupune de obicei o sedinta de consiliere psihologica.

E momentul acela cand esti pus in situatia de a-ti imagina cum vrei sa fie viata ta peste 10, 20, 30 de ani, cum va arata ea la final si iti dai seama ca ar fi bine sa faci ceva acum pentru a construi acea imagine.

Momentul cand constientizezi cum a fost viata si care a fost durata de viata a inaintasilor tai si iti dai seama ca tu vrei sa traiesti mai mult si mai ales mai bine si ca e necesar sa faci lucrurile altfel decat ei pentru a reusi asta. Acum. Nu peste o luna, nu peste un an, nu peste 5, nu peste 10.

Momentul in care constientizezi care sunt prioritatile din viata ta si faptul ca responsabilitatea si puterea de decizie e in propriile maini.

Cred ca viitorul pe care ni-l dorim fiecare nu se construieste doar visand la el, ci si luand decizii constiente in fiecare „aici si acum”, inclusiv in privinta banilor, care au fost, sunt si vor fi o prezenta si o necesitate constanta in viata noastra. Si mai cred ca starea de prezenta n-ar trebui sa ramana doar niste cuvinte frumoase cu care sa ne impodobim egoul, ci ar fi bine sa se manifeste concret in viata de zi cu zi.

Claritatea pe care am obtinut-o asupra situatiei mele financiare prezente si viitoare si deciziile pe care le-am luat pentru a-mi imbunatati aceasta situatie zi de zi sunt caramizi cu care imi construiesc un viitor financiar prosper si fara griji.

Acea sedinta de consiliere financiara a fost ca o fereastra deschisa spre noi constientizari in celelalte arii ale vietii si desi eram deja pe acest drum al unei vieti constiente, ea m-a ajutat sa fac un mare pas inainte. Motiv pentru care pot spune fara nici o retinere: cine n-are consultant financiar, „sa-si cumpere”! :)

Prea multa vreme am considerat ca evolutia spirituala presupune renuntarea la bani, ca banii nu aduc fericirea, ca e mai bine sarac dar curat, convingeri inoculate cu lingurita inca de cand am aterizat pe planeta, cand in realitate, ceea ce ne pune bete in roate este atasamentul fata de bani, atat in sensul de lacomie, cat si in cel opus, de dispret fata de bani. Banii in sine nu sunt nici buni, nici rai, sunt asa cum e intentia din spatele lor.

Nu cred ca saracia este o virtute, ci mai degraba consecinta a unui mod de gandire defect. De vreme ce Dumnezeu, Universul, Sursa, Creatorul sau cum vreti sa-i spuneti este „vistierul bunatatilor” si e iubire, doar propria gandire dezechilibrata poate conduce la lipsuri si probleme.

E un subiect vast si nu sunt in masura sa-l dezvolt mai mult, dar cine stie, poate aceste cateva cuvinte despre experienta mea in ale finantelor vor fi suficiente sa aprinda o scanteie de constientizare in mintea cuiva. Bucurie si prosperitate tuturor!

 

Reclame

Read Full Post »

McAifKuSunt zile in care un singur eveniment te poate face sa adormi seara cu un sentiment de implinire, indiferent daca ai mai realizat ceva sau nu in acea zi, sau sa spui, vorba englezului, „it just made my day”.

O astfel de zi a fost ieri, cand am participat la o noua intalnire Simply Life moderata de Alexandru Preda, unde atmosfera degajata, prietenoasa, calda, treaza si … placut aromata (datorita Ioanei) m-a facut sa uit cu desavarsire de vremea mohorata de afara. Acceptare reciproca, auto-cunoastere, umor, impartasire, provocare, prezenta sunt doar cateva dintre cuvintele care pot caracteriza intalnirea.

Cu doar cateva zile inainte de eveniment, Alex mi-a propus sa sustin un mic discurs, provocare pe care am acceptat-o fara sa clipesc, constienta fiind ca nu ai cum sa-ti depasesti o teama, daca nu te pui in situatia care iti provoaca acea teama, in cazul meu, vorbitul in public.  Pana aici, toate bune si frumoase. Stiam ca publicul va fi ca de obicei foarte binevoitor, timpul alocat, suficient de scurt ca sa nu ma suprasolicite si totusi…aveam o problema. Ce ar putea aduce valoros publicului un vorbitor a carui viata e marcata de un cuvant greu: haos.

Ei bine, in astfel de situatii important e sa nu intri in panica si sa lasi ideile sa iasa singure la suprafata, ceea ce am facut si eu, astfel  ca in scurt timp „s-au ales” in mintea mea cateva concluzii care sa merite a fi impartasite. De fapt sunt idei care au la baza ganduri, atitudini, actiuni de zi cu zi si care asteptau doar putin „cheag” si coerenta.

  • In primul rand mi-am dat seama ca in cel putin 90% din timp ma simt foarte bine cu starea de haos* si asta din doua motive:

(1) cultiv in mod consecvent recunostinta fata de Dumnezeu si fata de ceilalti oameni, pentru tot ceea ce sunt si am in prezent;

(2) folosesc fiecare experienta si interactiune pentru a-mi intari credinta in Dumnezeu si increderea in mine insami;

Aici cred ca se impun cateva clarificari. Cand spun Dumnezeu, nu ma cramponez in nume. Ii puteti spune Creator, Tata ceresc, Sursa, Divinitate, Univers, Sine superior etc. Esenta este ceea ce conteaza pentru mine si e aceeasi indiferent ce nume i se atribuie.

Credinta in D-zeu inseamna aici credinta ca orice s-ar intampla, chiar daca pe moment il percep ca un rau, este in final spre binele meu. Aceasta credinta vine „la pachet” cu un sentiment de protectie, siguranta si liniste sufleteasca.

Increderea in sine este si ea necesara, pentru mine cel putin, desi pentru unii ea se contopeste cu credinta in D-zeu. Eu nu pun semnul egal intre mine si D-zeu, ci ma consider co-creator al propriei vieti impreuna cu El. Consider ca am fost lasati cu liber arbitru si inzestrati cu discernamant si nu niste papusi fara creier manuite de un papusar.

  • In al doilea rand, mai exista si restul de 10% din timp, cand nu ma simt la fel de bine, adica ma invadeaza ganduri negre, fie legate de trecut (tristete, dezamagire, vinovatie, acuzare etc.), fie legate de viitor (ingrijorare, neputinta, teama). Cred ca nimeni pe planeta asta nu e scutit de astfel de stari. Ce e important si ma bucura este ca reusesc sa le depasesc din ce in ce mai repede. Ce fac concret?

(1) sunt atenta la gandurile pe care le am si la starea emotionala, deci mai intai constientizez faptul ca am o stare negativa. Probabil stii deja ca nu poti schimba ceva de care nu esti mai intai constient.

(2) actionez, adica fac ceva care sa-mi ridice moralul sau macar sa ma impiedice sa cad mai mult. Important este sa fie ceva constructiv, care sa nu-ti faca rau, cum ar fi alcoolul, tigarile sau mancatul in exces.

Iata cateva exemple de actiuni la care apelez eu, insa lista este deschisa pentru fiecare, desigur: muzica (relaxanta sau energizanta, dupa cum ma simt inspirata in acel moment), lectura hranitoare (de ex. dezvoltare personala sau Biblia), miscare (o simpla plimbare sau gimnastica, un sport preferat sau dans), practicarea unui hobby (in cazul meu, ati ghicit: florile presate :), indiferent ca lucrez la un nou aranjament artistic sau culeg, presez, organizez plantele), treaba prin casa.

Prietenii prefer sa-i pastrez pentru momentul in care mi-am imbunatatit suficient de mult starea, incat sa nu-i transform in umeri de plans si sa fiu capabila sa creez o intalnire agreabila si constructiva pentru amandoi.

  • In al treilea rand, sunt atenta sa extrag lectia de invatat care vine cu orice eveniment perceput negativ. In cazul meu, lectia pe care am regasit-o ca un fir rosu in multe situatii din ultima luna, a fost non-atasamentul de rezultat, indiferent ca se refera la relatii sau la castiguri materiale.

Asta nu inseamna sa nu imi mai doresc sa obtin rezultate, ci inseamna sa traiesc in prezent, sa fiu constienta de fiecare pas pe care il fac acum si nu sa traiesc in viitor, visand la acel rezultat. Cineva spunea ca acolo unde iti este atentia, iti este si energia si atunci, daca eu am toata atentia indreptata spre viitor, prezentul ramane fara sustinere, fara „combustibil” si dispare, se dizolva mai repede sau mai lent.

Vreau sa inchei cu un indemn din intelepciunea populara care cred ca se potriveste foarte bine cu tema articolului: Nu spune „hop” pana n-ai trecut puntea!

Fii atent(a) la fiecare pas pe care il faci aici si acum pe punte si asta te va conduce cu siguranta la un alt aici si acum, dincolo de punte, in care vei putea spune fara nici o urma de indoiala, Hop!

*Unul dintre participantii la intalnirea Simply life m-a rugat sa explic ce inteleg eu prin haos. Pentru mine, haosul in contextul in care scriu, este lipsa stabilitatii in cel putin doua din cele patru domenii principale ale vietii: Familia (dragostea), Cariera (banii), Viata sociala (prietenii), Spiritualitatea (relatia cu D-zeu). Concret, a trecut mai putin de o luna de cand toate planurile pe care mi le facusem pe plan personal si profesional s-au spulberat intr-o clipa.

La fel cum o masa cu patru picioare se prabuseste daca doua sunt mai scurte sau lipsesc, la fel si in viata noastra se instaleaza haosul daca doua dintre domenii sunt in criza. Imaginea mesei este preluata dintr-o carte pe care nu mi-o amintesc in acest moment, dar oricum modelul are limitele lui. Cred ca in viata, este suficient sa ramai si intr-un picior si le poti recupera pe toate celelalte, cu conditia ca acel picior sa fie relatia cu Dumnezeu.

Read Full Post »